Anual, peste 15 milioane de oameni suferă un accident vascular cerebral. Cum recunoști simptomele
29 octombrie este Ziua Mondială a Accidentului Vascular Cerebral (AVC), un moment cheie de conștientizare la nivel global, în care organizațiile medicale, specialiștii și comunitățile își unesc eforturile pentru a atrage atenția asupra uneia dintre cele mai grave urgențe medicale ale secolului. Deși este o afecțiune frecvent asociată cu vârsta înaintată, accidentele vasculare cerebrale pot apărea la orice vârstă și reprezintă o cauză majoră de dizabilitate și mortalitate. Scopul acestei zile este de a încuraja informarea, prevenția și recunoașterea rapidă a semnelor de alarmă, pentru ca intervenția medicală să fie cât mai eficientă.
Organizația Mondială a Sănătății estimează că, la nivel global, în fiecare an, peste 15 milioane de oameni suferă un accident vascular cerebral. Dintre aceștia, aproximativ 5 milioane își pierd viața, iar alți 5 milioane rămân cu dizabilități permanente, care le afectează semnificativ calitatea vieții. România se află printre țările europene cu cea mai mare incidență a AVC-ului, cu peste 60.000 de cazuri raportate anual și cu o rată a mortalității care depășește media europeană. Această realitate îngrijorătoare face ca prevenția și educația medicală să fie esențiale.
Un accident vascular cerebral este definit ca o întrerupere bruscă a fluxului de sânge către o parte a creierului. Creierul, un organ extrem de sensibil la lipsa oxigenului, începe să sufere daune ireversibile în câteva minute atunci când alimentarea cu sânge este oprită. Practic, fiecare minut contează, iar prezentarea imediată la spital poate face diferența între viață și moarte, între recuperare și o dizabilitate permanentă.
Accidentele vasculare se împart în două mari categorii. AVC-ul ischemic este cel mai frecvent, reprezentând aproximativ 80–85% dintre cazuri. Acesta apare atunci când un cheag de sânge sau o placă de aterom blochează o arteră care transportă sânge către creier. În lipsa circulației, zona cerebrală afectată nu mai primește oxigen și nutrienți, ceea ce duce la moartea neuronilor. AVC-ul hemoragic, deși mai rar, are de obicei consecințe mai severe. El survine atunci când un vas de sânge din creier se rupe, provocând sângerare și compresie asupra țesutului cerebral. Ambele tipuri sunt extrem de grave și necesită intervenție medicală imediată.
Cauzele accidentului vascular cerebral sunt multiple și adesea se acumulează în timp. Hipertensiunea arterială necontrolată este factorul de risc cel mai important, fiind prezentă la peste 70% dintre pacienți. Nivelurile ridicate de colesterol, diabetul zaharat, obezitatea și sedentarismul contribuie și ele semnificativ la apariția bolii. Consumul de alcool în exces și fumatul accelerează procesul aterosclerotic și cresc riscul de formare a cheagurilor. Bolile cardiovasculare, în special fibrilația atrială, favorizează formarea de trombi în inimă care pot migra spre creier, declanșând un AVC ischemic. Nu trebuie neglijată nici componenta genetică – istoricul familial de boli cardiovasculare poate crește predispoziția. În plus, stresul cronic, alimentația dezechilibrată și lipsa odihnei reprezintă factori suplimentari care, deși nu sunt cauze directe, pot agrava terenul biologic al pacientului.
„Accidentul vascular cerebral nu este doar o problemă a vârstnicilor. Tot mai des întâlnim cazuri la pacienți de 30–40 de ani, ceea ce arată importanța controalelor medicale periodice și a prevenției. Stilul de viață modern, cu multe ore petrecute la birou, alimentație bogată în grăsimi și lipsa mișcării, și-a pus amprenta și asupra tinerilor”, explică Dr. Dan Mitrea, medic neurolog.
Recunoașterea rapidă a simptomelor este esențială. În majoritatea cazurilor, semnele apar brusc și sunt ușor de identificat dacă suntem atenți. Una dintre cele mai simple metode folosite în campaniile de conștientizare este acronimul FAST (Face, Arms, Speech, Time). Dacă fața unei persoane devine asimetrică și gura se lasă într-o parte, dacă nu își poate ridica simultan ambele brațe, dacă vorbirea devine neclară sau incoerentă, trebuie acționat imediat. Timpul este crucial – fiecare minut de întârziere înseamnă moartea a aproximativ 2 milioane de neuroni.
“Pe lângă aceste semne evidente, există și simptome suplimentare care nu trebuie ignorate. O durere de cap bruscă și foarte intensă, diferită de cefaleele obișnuite, poate fi semnul unui AVC hemoragic. Pierderea vederii la un ochi, senzația de amorțeală sau slăbiciune într-o parte a corpului, pierderea echilibrului, amețeala sau dificultatea de a merge sunt alte semnale de alarmă.
Dacă observăm aceste semne la o persoană, trebuie să acționăm imediat. Fiecare minut contează. Cu cât tratamentul este început mai repede, cu atât șansele de recuperare sunt mai mari”, subliniază Dr. Dan Mitrea.
Intervenția rapidă este vitală. În cazul accidentului vascular ischemic, tratamentul medicamentos cu substanțe trombolitice care dizolvă cheagul poate fi administrat doar în primele 4,5 ore de la debutul simptomelor. Există și posibilitatea unei proceduri intervenționale numite trombectomie mecanică, prin care medicii extrag cheagul cu ajutorul unui cateter, însă aceasta este eficientă doar în anumite cazuri și într-o fereastră de timp de maximum 6 ore. Pentru AVC-ul hemoragic, tratamentul constă în stabilizarea pacientului și, uneori, în intervenții chirurgicale menite să oprească sângerarea și să reducă presiunea intracraniană.
Dincolo de urgența imediată, provocarea majoră este recuperarea. Chiar și cu tratament rapid, mulți pacienți rămân cu sechele care le afectează viața de zi cu zi. Paralizia parțială sau totală a membrelor, dificultățile de vorbire și de înțelegere, tulburările de memorie sau de concentrare și modificările emoționale sunt consecințe frecvente. Recuperarea medicală include fizioterapie, kinetoterapie, logopedie și, uneori, consiliere psihologică.
Procesul este de lungă durată și necesită multă răbdare și implicare atât din partea pacientului, cât și din partea familiei. Unii pacienți reușesc să își recapete aproape complet funcțiile pierdute, în timp ce alții rămân cu dizabilități permanente. Ceea ce face diferența este rapiditatea intervenției și calitatea programului de reabilitare.
„Recuperarea este un proces de durată, dar progresele pot fi remarcabile dacă pacientul este motivat și are acces la o echipă multidisciplinară. Cel mai important, însă, rămâne diagnosticul precoce și prezentarea imediată la spital”, spune Dr. Dan Mitrea.
În paralel cu recunoașterea simptomelor și tratamentul prompt, prevenția joacă un rol crucial. Controlul tensiunii arteriale, al colesterolului și al glicemiei trebuie să fie o prioritate pentru orice adult, mai ales pentru cei cu factori de risc. Renunțarea la fumat, reducerea consumului de alcool și adoptarea unei alimentații echilibrate, bogate în fructe, legume, cereale integrale și proteine slabe, pot reduce considerabil riscul unui AVC. Activitatea fizică regulată, chiar și mersul pe jos timp de 30 de minute pe zi, are efecte benefice asupra circulației și sănătății inimii.
Un alt aspect important este monitorizarea medicală periodică. Chiar și persoanele aparent sănătoase ar trebui să își verifice tensiunea arterială și nivelul colesterolului cel puțin o dată pe an. Persoanele cu boli cronice, precum diabetul sau hipertensiunea, au nevoie de un control mai frecvent și de respectarea strictă a tratamentului prescris.
Ziua Mondială a AVC-ului ne reamintește că această boală nu este inevitabilă și că multe accidente vasculare pot fi prevenite printr-un stil de viață sănătos și prin controale medicale regulate. Pentru cei care suferă totuși un AVC, șansa la recuperare depinde în primul rând de rapiditatea cu care primesc ajutor.
